Dragi reșițeni,

Se încheie un ciclu electoral, este deci momentul să trag câteva concluzii. Înainte de asta, deși s-ar presupune că știți câte ceva despre mine, mi se pare firesc să amintesc principalele etape din traseul parcurs de mine până la onoranta funcție de primar al Reșiței, postură din care de patru ani îmi desfășor activitatea, în interesul orașului nostru.

Născut în Lugoj, mi-am petrecut copilăria în localitatea Nădrag, județul Timiș, un orășel care, până în anii 90, avea o fabrică în care lucrau peste 6.000 de angajați. Această zonă mono industrială, cumva asemănătoare Reșiței, aflată în mare suferință după revoluție, era un spațiu în care românii conviețuiau într-o deplină armonie cu reprezentanții celorlalte etnii. Acolo, printre prietenii mei cu origini germane, maghiare ori sârbești, mi-am finalizat studiile primare, gimnaziale și liceul. În anul 1986 am ajuns în Reșița, la facultate.

M-am dedicat mediului de afaceri până în anul 2016. Atunci, în calitate de candidat al Partidului Național Liberal, am fost investit de reșițeni, alături de o foarte ambițioasă și energică echipă de consilieri locali cu încrederea care mi-a permis să îmi pun toată priceperea în slujba comunității.

Contactul cu administrația publică locală – un șoc!

Începutul mandatului de primar – am spus-o și trebuie să o repet – a fost foarte dificil. M-am simțit copleșit de problemele cu care mă confruntam.

Folosindu-mă de bunele practice din mediul privat, am încercat să fac o radiografie a Primăriei Reșița. Trebuia să știu unde sunt factorii de blocaj și cum pot fi aceștia eliminați pentru ca lucrurile să funcționeze spre folosul întregii comunități reșițene.

Ceea ce am găsit în această instituție m-a bulversat atât de tare încât am ajuns să mă întreb dacă am vreo șansă. Dacă voi avea capacitatea managerială să aduc Primăria – și implicit orașul – pe linia de plutire. După fiecare zi de muncă, la sfârșitul zilei, mergând spre casă, vedeam copiii care se jucau prin Piața centrală, pe role sau cu bicicletele. Îmi aduceam astfel mereu aminte adevăratele resorturi care m-au împins spre Primărie. Ei – copiii noștri – nu au nicio vină pentru situația în care se află orașul! Ei merită mai mult! Practic, ei mi-au redat energia să merg mai departe. Mi-am dorit să fac din Reșița un loc de liniște și bucurie, un loc în care deopotrivă, bunici, părinți și copii să se simtă bine! Să nu mai fie nevoiți să plece în alte orașe – provizoriu sau definitiv – pentru a cauta zonele civilizate pe care noi nu le puteam oferi.

Cum să readuci speranța într-un oraș blazat?

Printre primele proiecte propuse de mine a fost și un studiu socio-demografic, în fapt, cel mai amplu proiect de acest gen inițiat de o administrație publică locală. În parteneriat cu Universitatea „Eftimie Murgu” și cu Biroul de Cercetări Sociale din București, pe parcursul a trei săptămâni, 300 de studenți reșițeni au contribuit la colectarea tuturor indicatorilor sociali necesari. Am dorit să plec la drum având la dispoziție un barometru al comunității locale, o cercetare care să arate cât mai exact starea de fapt a orașului și așteptările reșițenilor. Rezultatele acestei cercetări au stat la baza elaborării tuturor strategiilor ulterioare de dezvoltare.

La acel moment, orașul nostru se afla într-o situație critică, în principal efectul unor împrumuturi masive, pentru cheltuieli nejustificate și investiții de proastă calitate.Municipiul Reșița fusese adus spre limita maximă a gradului de îndatorare, dar și a lipsei de încredere cu care cetățenii priveau viitorul orașului. Despre Reșița apăreau știri predominant negative, în care se vorbea despre un oraș depopulat care suspină după gloria-i pierdută, de centru industrial recunoscut la nivel internațional.

Pentru a putea revitaliza orașul era nevoie, fără doar și poate, să deschidem noi perspective de dezvoltare, să redăm populației speranța, să creștem încrederea în administrația locală și în viitorul orașului. Pentru aceasta erau imperios necesare o abordare deschisă și o comunicare constantă, legate de toate proiectele la care ne gândeam. Îmi place să cred că din acest punct de vedere am făcut treabă bună, având acum un proiect de oraș în care sunt integrate zeci de alte proiecte, aflate în diverse stadii de lucru sau de finanțare, care în cea mai mare parte sunt cunoscute de reșițeni sau chiar au început să fie vizibile.

Primul pas, reorganizarea

În anul 2016, Primăria Reșița avea aproximativ o mie de angajați, mai mulți decât UCMR şi decât TMK! Era un lucru de neacceptat, având în vedere că primăriile unor orașe mult mai mari funcționau cu un număr mai mic de angajați decât municipalitatea noastră. În opinia mea, cea mai semnificativă parte a impozitelor plătite de reșițeni trebuie să se regăsească în investițiile din oraș, nu în salariile angajaților din primărie.

În acest sens, am început prin a reduce posturile din zonele în care ani la rând s-au făcut angajări în mod nejustificat. Acolo unde am considerat că oamenii sunt greșit puși pe anumite funcții, efectiv i-am înlocuit. Am reușit să fac loc pentru 10-15 tineri, cu ajutorul cărora am început să scriem proiecte europene. După aceea am mai adus câțiva oameni în zona tehnică, pentru a putea urmări cu atenție ca lucrările din oraș să se desfășoare corect, respectându-se criteriile de calitate și preț.

În paralel, am încercat să schimbăm mentalitatea celor din interior. Nu e uşor să faci asta! Eu cred că oamenii sunt la fel, şi nu spun eu asta, spunea şi Indira Gandhi, că suntem toți născuți la fel. Faptul că un primar nu a valorizat echipa lui nu însemna că nu există oameni de calitate. Şi am căutat printre cei din primărie să văd voinţă și dorința de muncă.

Principala problemă: infrastructura

Când am venit la primărie, am găsit un oraș gri, în care lucrările de modernizare serioase au lipsit o prea lungă perioadă de timp, cu o infrastructură rutieră distrusă și investiții făcute în bătaie de joc. Locurile de joacă erau în paragină, iar cartierele din jurul Reșiței – lipsite de apă curentă și sistem de canalizare. În unitățile de învățământ nu se mai făcuse o investiție serioasă de aproape zece ani.

Ce să faci prima dată când ai la dispoziție un buget infim, raportat la nevoile orașului?

Singura șansă au fost finanțările externe: fonduri europene, guvernamentale sau de altă natură. Împreună cu colegii din primărie, de la Fonduri Europene, am început să scriem proiecte și să căutăm surse de finanțare pentru a acoperi nevoile orașului.

De multe ori, pentru nevoile stringente nu existau finanțări. Din acest motiv, am început să gândim proiecte ample, care se încadrau pentru finanțări din fonduri europene. Acesta a fost principalul motiv care ne-a determinat să optăm pentru reintroducerea tramvaiului ca mijloc de transport public.

Uniunea Europeană oferea finanțări municipiilor reședință de județ pentru modernizarea transportului public. Reintroducerea tramvaiului ne-a permis creionarea un proiect care să poată fi finanțat din fonduri europene pentru modernizarea integrală a arterei principale din oraș, rezolvând astfel probleme pentru care niciodată nu am fi avut suficiente resurse proprii.

Am ajuns astfel la un mega-proiect de modernizare a transportului public, cu o valoare de peste 80 mil. euro, datorită căruia Reșița va beneficia de 13 tramvaie, 10 autobuze electrice, dar și de modernizarea integrală a infrastructurii pe artera principală a orașului și Strada Timișorii. Traseele vor fi modificate astfel încât traficul să se fie fluidizat. Vom avea o linie de tramvai nouă, proiectată după cele mai moderne tehnologii, asfaltare integrală, un sistem de colectare a apelor și un sistem de control trafic integrat.

160 de milioane de euro, investiții cât pentru 50 de ani!

În cei patru ani de mandat am reușit să semnăm contracte de finanțare de peste 160 de milioane de euro! Asta înseamnă bugetul de investiții al Reșiței pe 53 de ani! Da, ar fi fost nevoie de 53 de ani ca să putem să facem din bugetul Reșiței ceea ce putem face cu aceste finanțări în doar 3 ani!

Toate proiectele la care am lucrat în primii ani de mandat, în perioada 2016-2018, încep acum să intre în implementare și devin vizibile, pas cu pas. Vorbim de modernizarea tuturor unitățile de învățământ din oraș, Centrul Civic, promenada și cele șase străzi din zona Luncă, reabilitarea termică a 15 blocuri turn, cu un total de peste 1200 de apartamente.

Unele din aceste investiții s-au finalizat, altele se află în derulare sau urmează să înceapă. În următorii ani vom avea ocazia să vedem cum orașul nostru se va transforma, devenind un oraș modern, mai frumos și mai atractiv pentru toți reșițenii, dar și pentru cei care ne vizitează.

Din bugetul local am început lucrări de reparații și de modernizări. Am început să aranjăm parcurile, locurile de joacă, parcările, o parte din drumurile de acces. Ne-am orientat atenția în primul rând spre zonele în care sunt concentrate grupuri mari de cetățeni sau pe obiectivele în care, din cauza stării de degradare și a riscurilor la care este supusă populația, era obligatoriu să intervenim în regim de urgență. În patru ani am finalizat zeci de astfel de lucrări în toate zonele orașului… și vom continua.

Învățământul – o prioritate!

Începând cu 5 septembrie 2016, Primăria Municipiului Reşiţa a devenit motorul pentru implementarea modelului de învățământ dual. Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, liceele cu profil tehnologic din oraș și mai mulți agenți economici locali au semnat, în sala de ședințe a Consiliului Local Reșița, Pactul pentru Școala Duală.

În 4 mai 2017, Primăria Municipiului Reșița, Colegiul Tehnic, Colegiul Tehnic Cărășan și Colegiul Economic al Banatului Montan Reșița au încheiat contractele de parteneriat cu 13 operatori economici, pentru 10 calificări profesionale și 161 de locuri în învățământul dual, pentru calificările: mecanic utilaje și instalații, sudor, lăcătuș mecanic, electrician, lucrător hotelier, ospătar, bucătar, brutar/patiser, etc.

Pentru a încuraja tinerii să vină spre Reșița, am inițiat înființarea Bursei REPOP. Prin intermediul acesteia se asigură cazare și trei mese pe zi pentru toți elevii care nu au domiciliul în oraș. Una din principalele ținte a fost repopularea orașului cu sânge proaspăt, tineri care să se integreze în piața muncii locale și care să pună umărul la reconstrucția orașului.

În decursul celor patru ani de mandat, am demarat investiții în sistemul de învățământ reșițean. Reabilitarea, din bugetul local, a cantinelor și a unor cămine școlare, dotarea școlilor cu 328 de calculatoare, programul de premiere anuală în cadrul Zilelor Reșiței a elevilor olimpici și a profesorilor care i-au pregătit – sunt doar câteva exemple.

În paralel s-a lucrat la atragerea de finanțări din fonduri europene pentru reabilitarea tuturor unităților de învățământ din Reșița. Au fost scrise 22 de proiecte, în mare parte lucrările find începute sau, chiar, finalizate. Totalitatea fondurilor atrase pentru modernizarea unităților de învățământ din oraș depășesc 25 de milioane de euro. Vom continua să avem în vedere ca atragerea tinerilor în sistemul de învățământ reșițean și pe piața muncii din Reșița să fie o permanentă preocupare.

Grupul de Acțiune Local Reșița, un parteneriat pentru zonele marginalizate

Grupul de Acțiune Local Reșița (GAL) a fost constituit în anul 2016, la inițiativa Primăriei Reșița, cu scopul de a contribui la regenerarea urbană a cartierelor marginalizate din Reșița, promovând parteneriatul și lucrul împreună între actori sociali și mobilizând resurse financiare și de know-how. Vorbim despre un parteneriat pe termen lung între Primărie și membrii interesați ai comunității locale, cu intenția de a găsi soluții și finanțări pentru reintegrarea socială a populației aflate în dificultate, dar și pentru modernizarea infrastructurii din zonele defavorizate.

Actuala Strategie de Dezvoltare Locală (SDL) a GAL Reșița ia în calcul cartierele marginalizate din oraș, într-un areal relativ continuu ce se suprapune pe zona cu cea mai mare infrastructură industrială, în prezent în mare parte abandonată. Astfel, teritoriul vizat de SDL începe, înspre vest, de la situl industrial Mociur (unde se aflau odinioară secțiile de turnătorie ale Uzinei Constructoare de Mașini Reșița), continuând spre est către cartierele ce se întrepătrund cu siturile industriale ale fostului Combinat Siderurgic Reșița (în prezent preluat de compania TMK) și ajungând spre estul extrem spre Colonia Baraj, o ultimă rămășiță a șantierului de la Barajul Hidroenergetic Secu.

Zona Mociur, oportunități de dezvoltare

Cuprinsă într-un amplu proiect de dezvoltare, implementat cu fonduri obținute pe diverse linii de finanțare europeană, nerambursabile, sau prin parteneriate public-private, zona Mociur va fi transformată și cu sprijinul finanțărilor aprobate pentru GAL Reșița.

Sperăm ca Strategia de Dezvoltare Locală să fie un prim exercițiu complet de planificare-implementare, cu rezultate și impact în comunitățile marginalizate din oraș și să aibă continuare în ciclul următor de programare.

Tot în zona Mociur, pe fosta platformă industrială a Uzinei Constructoare de Mașini Reșița (UCMR), pe un areal de 40 de hectare, am reușit să atragem cea mai mare investiție privată din județul Caraș-Severin. CEETRUS România va investi 50 milioane pentru a crea o zonă comercială, clădiri de birouri, apartamente de locuit, dar și diferite alternative pentru divertisment. Cu parc acvatic, terenuri de tenis, terenuri de fotbal, parcuri pentru copii, alei de promenadă și piste pentru bicicliști, întreaga zonă va deveni un magnet pentru reșițeni dar și pentru locuitorii din zona Banatului de Munte. Șoselele moderne vor conecta orașul cu această zonă, preluând cea mai mare parte a traficului auto în perioada lucrărilor de introducere a tramvaiului. Această zonă urmează a fi conectată la toate serviciile necesare civilizației.

Ce ne rezervă viitorul

Toate demersurile din ultimi patru ani fac parte din planul de modernizare al orașului nostru. Pentru prima dată în istoria ultimilor trei decenii, Reșița are un proiect de oraș ce vizează o schimbare radicală, pornind dinspre zonele centrale către periferiile orașului. În același timp, se intervine punctual, în limita posibilităților, în zonele care necesită intervenții urgente. Am încredere că toate proiectele inițiate, odată finalizate, vor revitaliza din punct de vedere economic și social comunitatea reșițeană.

Recenta fuziune dintre cea mai mare universitate din țară, „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, și Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița (UEMR) asigură salvatoarea gură de oxigen necesară învățământului universitar reșițean, situație în care devine previzibilă prezența în oraș a unui important număr de tineri, rămași sau veniți în Reșița pentru a-și urma cursurile universitare.

Astfel, având un învățământ dual în continuă dezvoltare, un învățământ universitar care cu siguranță va fi privit cu tot mai multă încredere, unul dintre cele mai moderne sisteme de transport public, o infrastructură bine pusă la punct, un centru modern, multe alte locuri ideale pentru petrecerea timpului liber, diverse posibilități de organizare a unor manifestări sportive și (sau) culturale care să satisfacă toate gusturile, Reșița va deveni un oraș atractiv și pentru prezența mediului de afaceri, creându-se astfel perspectiva unor locuri de muncă atractive din punct de vedere al carierei profesionale și, evident, al veniturilor salariale.

Așa văd eu Reșița… Și acesta este drumul pe care il propun reșițenilor pentru următorii 4 ani. Un drum pe care vom parcurge împreună, construind pas cu pas un viitor demn de trecutul acestui oraș!

Reșița, orașul în care #sepoate!

Dulce Românie – Text Mădălina Gligor

Te salut, urmaș al reșiței …