Valoarea totală a acestui proiect, prin cele trei faze, este de aproximativ 107 milioane de euro din care achiziția celor 13 garnituri de tramvai este de 28 milioane euro. Tot în cadrul acestui proiect se achiziționează și 10 autobuze electrice, cu o valoare de 7 milioane euro, pentru traseele secundare. Diferența ce rezultă, respectiv suma de 72 milioane de euro, este destinată exclusiv lucrărilor de reabilitare și modernizare a întregii infrastructuri stradale de pe artera principală, b-dul Republicii, zona Triaj, b-dul Revoluția din Decembrie, str. I.L Caragiale, str. Libertății, Str. Traian Lalescu, str. Paul Iorgovici și Piața Republicii, precum și Calea Timișorii și str. Bârzăviței.

Enumerăm doar câteva beneficii conexe obiectivului principal asumat, acela de a reintroduce transportul cu tramvaiul în Reșița:

• Reabilitarea integrală a tramei stradale pe o lungime de 8 km, din Govândari – zona Kaufland până în Muncitoresc – Piața Republicii;
• Reabilitarea integrală a străzilor Calea Timișoarei și Bârzăviței;
• Reabilitarea și punerea în siguranță a celor 3 pasaje: Pasaj Triaj, Pasaj Doman și Pasaj Libertăți, precum și a celor două poduri de pe Calea Timișorii;
• Modernizarea Pieței Republicii din cartierul Muncitoresc și amenajarea unei parcări park&ride;
• Reabilitarea depoului de tramvaie și construirea a două stații de transport intermodale ce vor deservi atât transportul public cu tramvaie, cât și cel cu autobuze electrice;
• Reabilitarea integrală a sistemul de colectare a apelor pluviale de pe întreg tronsonul;
• Trecerea în subteran a rețelelor furnizorilor de telefonie, internet și televiziune;
• Modernizarea iluminatului public pe tot tronsonul pe care se desfășoară acest proiect;
• Înlocuirea stațiilor de transport public și montarea unui mobilier urban, modern;
• Amenajarea zonelor verzi și plantarea a peste 500 copaci;
• Reabilitarea integrală a trotuarelor, reamenajarea spațiilor verzi;
• Construirea de noi parcări;
• integrarea pistelor de biciclete pe tot traseul;
• Implementarea unui sistem modern de management al traficului ce include instalarea de aparate GPS pe toate garniturile de tramvai, autobuze și microbuze utilizate la transportul public. Acestea vor oferi date în timp real despre timpul de așteptare în stațiile pentru călători;
• Implementarea unui sistem de supraveghere video pentru siguranță rutieră ce va fi amplasat în principalele intersecții și în fiecare mijloc de transport public;

Precizăm că pentru lucrările prezentate mai sus nu se putea obține finanțarea necesară decât prin reintroducerea tramvaiului, acesta fiind singura variantă de a interveni major în reconfigurarea și modernizarea infrastructurii rutiere cu finanțare din fonduri europene.

Dacă Primăria Reșița s-ar fi rezumat la un proiect de modernizare a transportului public prin achiziția de firobuze sau autobuze electrice, modernizarea infrastructurii rutiere ar fi rămas la stadiul de dorință, pentru care nu ar fi existat finanțarea necesară. În același timp, într-o simplă comparație între un tramvai și un autobuz electric sau firobuz, datele tehnice plasează tramvaiul ca cel mai eficient și mai prietenos cu mediul mijloc de transport public. Durata normată de viață pentru o garnitură de tramvai este de 30 de ani iar pentru un autobuz/firobuz este de 10 ani. Din perspectiva costurilor de exploatare, tramvaiul ca mijloc de transport reprezintă cea mai bună soluție față de orice alt mijloc de transport public.

Precizăm că soluția aleasă de municipalitate respectă opțiunea majorității reșițenilor care, prin răspunsurile date la studiul sociologic realizat în anul 2017, și-au exprimat dorința de a se reintroduce tramvaiul în Municipiul Reșița. Totodată, unele dintre principalele probleme semnalate în cadrul studiului de către cetățeni a fost starea proastă a infrastructurii rutiere din oraș incluzând pericolul reprezentat de vechea linie de tramvai ce se afla într-o stare avansată de degradare.

Deși disconfortul creat de lucrările ce se desfășoară în această perioadă este unul major, considerăm că proiectul este eminamente vital pentru oraș, beneficiile aduse fiind uriașe. După finalizarea acestui obiectiv major arterele principale nu vor mai avea nevoie de investiții pentru o perioadă foarte lungă de timp, lucru ce va îmbunătăți calitatea vieții reșițenilor. În același timp Municipalitatea își va putea canaliza eforturile și resursele financiare pentru a dezvolta proiecte, din fonduri externe sau din bugetul local, pentru a moderniza infrastructura în zonele intracartiere, periferice sau satele aparținătoare.

Un astfel de management și de către Organizația Municipală a PNL Reșița. Oameni noi, pregătiți profesional, respectați în comunitate și dedicați binelui general. O să vă prezentăm astăzi patru consilieri locali din echipa liberalului Popa. Un veritabil careu de ași.

„Rezultatele vin doar în echipă”

Intrat în cursă alături de Ioan Popa în 2016, Adrian Dacica a fost ales de către echipa liberală să fie zi de zi aproape de problemele administrative, fiind desemnat viceprimar. A avut zeci de proiecte în domeniul sportului și al asistenței sociale, de care răspunde, datorită feedbackului pozitiv pe care-l are de la oameni. În cei patru ani de mandat, Dacica s-a ocupat de problemele sociale ale orașului, iar dacă în acest moment reșițenii plătesc mai puțini bani către beneficiarii de ajutor social, cu siguranță este și meritul viceprimarului Dacica. Și al echipei, după cum bine spune antrenorul emerit: „Împreună cu o echipă competentă și cu viziune, am reușit ceea ce ne-am propus până în acest moment. Sper ca și pe viitor să facem echipă frumoasă, să ne ducem la îndeplinire proiectele pentru Reșița! Echipa de consilieri este foarte importantă pentru ca viitoarele proiecte să continue și dezvoltarea Reșiței să meargă înainte. Ca profesor de sport, știu că rezultatele vin doar în echipă, prin disciplină, efort și implicare. Prin dăruire, forță și ambiție”.

„Suntem mereu cu mânecile suflecate”

Un alt consilier de nădejde al echipei liberale reșițene în cei patru ani de mandat este Lucia Peia. La a cincea generație de dascăli din familie, Luci și-a construit la rându-i o carieră de succes în învățământ. A început ca învățătoare făcând reformă înaintea reformei, a fost director adjunct la școala care poartă numele tatălui ei, iar după absolvirea Facultății de Sociologie-Psihologie s-a îndreptat către consiliere școlară, în prezent fiind profesor psiholog la Colegiul Tehnic Reșița. Despre cei patru ani de mandat în Consiliul Local nu poate vorbi nimeni mai frumos decât Luci: „Careu de ași a fost pentru mine acest mandat de patru ani în Consiliul Local! Fiecare lecție de administrație locală predată și așezată frumos în sute de bibliorafturi, dar regăsită pe străzi, în lăcașe de educație și cultură, pe terenuri de sport, în verdele parcurilor și, mai ales, în un pic mai binele locuitorilor Cetății, m-a ajutat să-i pot privi în ochi fără să plec privirea a rușine, împăcată că fiecare cuvințel din jurământul rostit în prima zi a fost respectat. Tot despre prima zi, mi-amintesc că ne-a adunat Nelu Popa pe noi, toți ăștia cu ADN liberal, și-a zis așa: «Mă, dacă vrem să scoatem orașul la liman, trebuie să ne cocoșăm de muncă!». De-atunci suntem cu mânecile suflecate și nu le-am întins decât la momente solemne, de mare sărbătoare locală sau națională. Forța echipei, implicarea totală în acțiuni și proiecte, chiar și-un desuet comportament fair-play în bătăliile politice, dar mai ales dragul acesta mare de orașul către care făcusem promisiunea de a-l deschide cred că au stat la baza dovezii că SE POATE și în Reșița!”.

„Un oraș crește când există implicare”

Un alt membru de nădejde al echipei liberale este Bogdan Matichescu. El este exemplul cel mai bun că, dacă îți dorești ceva cu adevărat, SE POATE. Deși este inginer IT la bază și a activat ca director adjunct la o firmă multinațională, Bogdan a simțit că ceea ce face nu este și pasiunea sa. Așadar, și-a finalizat studiile în domeniul tehnicii dentare și astăzi este unu tehnician dentar de succes. Este inițiator al proiectului privind dotarea școlilor cu cabinete stomatologice, al megaproiectului „Reșița curată” și al altor proiecte destinate în special tinerilor. „Un oraș crește atunci când există implicare, iar implicarea se face doar împreună cu o echipă puternică! Cred în continuare în această echipă după patru ani în care consilierii locali ai PNL au fost activi şi au susţinut toate proiectele care au dus la recunoaşterea municipiului Reșița ca exemplu în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene şi cheltuirea acestor fonduri cu maximă eficienţă. Proiectul «Reşiţa curată – curăţăm şi menţinem», derulat de Primăria Municipiului Reşiţa, a fost un real succes încă de când a început, în 2017. Să nu uităm că ne-am îndreptat atenția spre școlile din municipiu și ne-am implicat activ în implementarea de proiecte privind reabilitarea energetică la 6 licee. Anul 2019 a fost unul rodnic la capitolul atragere de fonduri europene. Au fost obținuți bani pentru derularea unor proiecte de reabilitare energetică a unor blocuri de locuințe și de reabilitare de școli și grădinițe, precum și pentru proiectul de reintroducere a tramvaiului în municipiul de pe Bârzava”, ne-a dezvăluit, cu emoție, Bogdan Matichescu.

„Mă uit înapoi cu mândrie”

Ultimul as din careul norocos al primarului Nelu Popa pentru reșițeni este Mădălina Chiosa. Mădă, așa cum îi spun prietenii, e licențiată în Economie și Litere, dar dintre cele două specializări a ales-o pe cea în care se poate dedica întru totul educării tinerelor generații. Fire ambițioasă și analitică, este un partener de nădejde în orice echipă. O scurtă vreme a lucrat ca metodist la Casa Corpului Didactic, dar iubirea ei rămâne Colegiul Economic al Banatului Montan, acolo unde este profesor titular de Limba şi literatura română, unde s-a ocupat de activitatea de coordonare a proiectelor și programelor educative și unde, în prezent, este director adjunct. În calitate de consilier local, în primul mandat a fost președinta Comisiei pentru proiecte și programe, activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate şi familie, culte, cultură, muncă, protecţie socială şi relaţii externe, a fost inițiatorul proiectului de hotărâre privind acordarea Bursei REPOP pentru elevii care nu au domiciliul în municipiu și al proiectului pentru sprijinirea activităţilor de voluntariat derulate la nivelul municipiului de către voluntarii sosiţi în oraș. Alături de colegii liberali, a inițiat proiectul pentru amenajarea unui urban skatepark în Centrul Civic al municipiului Reșița și cel referitor la colaborarea cu UMFT pentru prevenirea obezității la preșcolari. Despre activitatea de consilier local, Mădălina mărturisește: „Acum patru ani, Ioan Popa mi-a lansat provocarea de a mă alătura echipei liberale și de a candida pentru Consiliul Local. A fost o decizie pe care am cântărit-o foarte mult, deoarece am avut reținerile mele în ceea ce privește implicarea politică. Mi-am dat repede seama că nu pot să afirm că iubesc acest oraș dacă am ocazia să mă implic și aleg să nu o fac. Nu mai voiam să aud de la elevii mei și de la prieteni: «Nu ai ce să faci în acest oraș, este un oraș mort». M-a convins încăpățânarea actualului primar și am avut mereu susținerea familiei mele, așa că am decis să ies din zona mea de confort pentru a încerca să schimb ceva, atât cât ține de mine, atât cât voi putea face prin muncă cinstită și corectitudine față de cei din jurul meu. Au fost patru ani în care am învățat extrem de multe lucruri, am lucrat alături de o echipă închegată, cu un obiectiv comun, acela de a transforma imaginea orașului nostru, de a-i reda frumusețea și speranța. Lupta politică nu a fost deloc ușoară și poate m-a prins câteodată nepregătită, dar am avut ocazia să mă implic pentru a schimba în bine acest oraș din care am refuzat cu încăpățânare să plec, deși am avut nenumărate ocazii. În mandatul de consilier local am fost președintele Comisiei de învățământ și am militat mereu pentru a oferi condiții moderne de învățare și de petrecere a timpului liber pentru tinerii acestui oraș, am sprijinit activitățile culturale și de voluntariat prin proiectele pe care le-am inițiat împreună cu alți colegi liberali. Unul din proiectele de suflet ale echipei liberale este legat de susținerea învățământului profesional dual și de asigurarea cazării și a mesei pentru elevii care provin din afara orașului, pentru a atrage un număr cât mai mare de tineri în școlile reșițene. La final de mandat, mă uit înapoi cu mândrie, deoarece văd că am reușit să lăsăm ceva în urmă. Consider însă că misiunea noastră nu este nici pe departe încheiată, mai avem foarte mult de lucru, dar am demonstrat că SE POATE, iar asta îmi dă curaj. Privesc spre viitor cu mare încredere în oameni și îmi doresc să transformăm Reșița într-un oraș frumos și modern, dar care să nu își piardă niciodată identitatea.”

Acești patru consilieri prezentați vor face parte și din echipa 2020-2024 a liberalilor reșițeni, iar pentru a completa oferta primarului Nelu Popa pentru alegerile din 27 septembrie, în materialul următor vă vom prezenta candidații care au fost cooptați în echipa pentru Consiliul Local Reșița.

CARAȘ-SEVERINUL trebuie să devină un județ nou, printr-o administrație eficientă și corectă, care să vină cu soluții concrete la problemele și interesele cetățenilor din toate localitățile acestui loc binecuvântat de Dumnezeu.

Misiunea pe care mi-o asum, alături de echipa liberală de consilieri județeni, vizează crearea unei instituții administrative care să dezvolte potențialul județului CARAȘ-SEVERIN, printr-o administrare bazată pe respectarea legii, eficiență, profesionalism și respect pentru cetățeni.

Obiectivele mele sunt:

● Crearea în cadrul Consiliului Județean a unui Departament care să ofere consultanță de specialitate pentru accesarea fondurilor nerambursabile tuturor primăriilor care propun proiecte pentru dezvoltare comunitară. Este esențial ca primarii care caută soluții pentru obținerea de finanțări externe să fie sprijiniți în toate demersurile lor. Mărirea gradului de finanțări pentru toate primăriile din județ trebuie să fie o preocupare constantă a Consiliului Județean, pentru că astfel se poate accelera o dezvoltare unitară pe tot arealul județului;

● Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere

– Internalizarea serviciilor de reparații drumuri, curățare și deszăpezire. Cumpărarea de utilaje și angajarea de personal cu care să se execute lucrările de reparații și întreținere a drumurilor județene.

Prin internalizarea acestor servicii va crește capacitatea Consiliului Județean de a interveni acolo unde este cazul, fără întârzieri cauzate de procedurile de achiziții, cu costuri mult scăzute, iar calitatea lucrărilor va crește.

– Obținerea de finanțări pentru mari lucrări de modernizare a infrastructurii.

● Modernizarea unităților medicale

– Realizarea de proiecte, în parteneriat cu fiecarea administrație publică locală care administrează unități medicale, prin care să se urmărească sporirea calității actului medical.

– Organizarea unui grup de lucru format din medici specialiști și funcționari, care să prioritizeze nevoile în ceea ce privește dotarea Spitalul Județean cu echipamente moderne. Crearea unui plan de achiziții multianual din bugetul propriu sau din surse externe.

– Eliberarea cu prioritate, din bugetul Consiliului Județean, a sumelor necesare pentru plata cheltuielilor de funcționare pentru Spitalul Județean.

● Elaborarea unei strategii de dezvoltare a satelor cărășene în scopul repopulării zonei rurale și montane a județului;

● Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru realizarea de parcuri industriale și tehnologice în zonele cu potențial din județ, pentru crearea de locuri de muncă;

● Gestionarea durabilă a pădurilor județului, protejarea și conservarea sănătății mediului;

● Valorificarea potențialului turistic al județului prin:

– dezvoltarea celor trei zone ale Domeniului schiabil: Semenic-Muntele Mic- Nedeia;

– impulsionarea turismului balnear și terapeutic prin încurajarea investițiilor private și accesarea de finanțări prin care să se țintească refacerea infrastructurii specifice din orașul-stațiune Băile Herculane. Demararea tuturor demersurilor necesare pentru refacerea și modernizarea centrelor terapeutice și de recuperare;

– realizarea studiului pentru dezvoltarea zonei Moldova Nouă-Baziaș ca port turistic și industrial – cale de acces spre coridorul Rin-Dunăre;

– stimularea conceptului de ,,green turism” (drumeție, cicloturism, caiac-canoe, etc.);

– extinderea traseelor de ciclism prin realizarea de bretele peste dealuri, legând drumurile județene și atingând obiective turistice importante din județ. Prin acest gen de activități va crește numărul de turiști ce apreciază sportul și viața sănătoasă, aceștia fiind consumatorii de resurse și produse bio găsite în gospodăriile localnicilor;

– realizarea tronsonului Dunare-bike: un traseu de biciclete Baziaș-Orșova, pe malul Dunării;

– promovarea circuitelor itinerante pentru toate categoriile de vârstă și cu tematici diverse prin platforme social-media dedicate;

– promovarea turismului rural și a produselor autohtone agroalimentare prin platforme online, care să vină în sprijinul micilor producători.

● Eficiență și transparență în cheltuirea banului public: aparatul de specialitate din cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin va analiza modul în care au fost cheltuiți banii publici în ultimii 10 ani și va face public fiecare contract derulat de noua administrație din fonduri proprii și fonduri externe.

Problemele județului sunt multiple, dar cea mai mare rămâne nepăsarea autorităților. Cu o nouă abordare, focusată pe performanță și cu respect față de muncă, sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară!

Se poate și în Caraș-Severin.

Sursa: resita.ro

De cele mai multe ori, în special în comunitățile mari, o majoritate se încropește greu și cu foarte multe compromisuri. Este și cazul Consiliului Local Reșița, unde, în ultimii patru ani, primarul Nelu Popa n-a avut nici măcar o majoritate simplă. A fost nevoie de o alianță cu Partidul Verde pentru a putea avea susținerea necesară. Rămași în afara majorității, reprezentanții social-democrați au considerat oportun să negocieze fiecare vot de susținere a proiectelor de dezvoltare propuse de Ioan Popa, contra posturi în administrație, de multe ori blocând proiecte foarte importante, fără niciun argument. Chiar și în aceste condiții, Nelu Popa a reușit să-i pună pe toți la masă, fără să țină cont de culoarea politică a consilierilor locali, și să realizeze proiecte îndrăznețe pentru municipiul de pe Bârzava. Unul dintre aceste proiecte a fost reintroducerea tramvaiului ca mijloc de transport în comun. Peste 80 de milioane de euro vor fi investite în Reșița în următorii ani până la finalizarea acestui proiect. Numai că aceste negocieri au fost generatoare de conflicte și uneori și de șantaj din partea „partenerilor” politici.

„Depoul de tramvaie a fost înstrăinat în 2011, atunci când s-a decis să se taie garniturile, să se oprească transportul public cu tramvaiul și a cărui achiziție nu am putut să o fac până nu a avut PSD-ul un viceprimar. Chiar dacă le-am spus oamenilor clar: «Oameni buni, o să facem un proiect de 40 de milioane de euro, care s-a dovedit ulterior un proiect de 60 de milioane de euro, că am prins în proiect și Calea Timișoarei, și autobuze electrice și așa mai departe. Și achiziția depoului de tramvaie de circa 500.000 de euro este eligibilă și vom primi banii de la Uniunea Europeană», ceea ce s-a dovedit ulterior real. Dacă nu aveam în spate un Consiliu Local care să aibă măcar o majoritate simplă, și pe asta am avut-o făcută cu verzii împreună, nu aș fi putut să fac poate nici un sfert din ce am reușit să facem ca proiecte europene până acuma!”, este concluzia primarului Popa.

Edilul-șef a explicat momentele prin care a trecut, într-un interviu din presa locală, înțelegând că pentru binele partidului și al comunității este nevoie de răbdare, tact și înțelepciune.

„Îmi amintesc episodul acela în care eram între ciocan și nicovală, adică nu puteam nici să cedez un viceprimar PNL, pentru că aș fi fost acuzat de colegii mei din partid, de la nivel județean sau la nivel național, chiar că nu îmi apăr interesele politice, dar nici să fac ceva concret, convenabil mie…”, a spus primarul Reșiței.

Popa a explicat ce a însemnat pentru el acel moment în care s-a jucat soarta tramvaiului reșițean.

„Eu i-aș spune șantaj politic pentru că, dacă ții șase luni de zile un proiect de mare interes pentru comunitate, deci dacă îl ții în stand-by, e realmente un șantaj. S-a dovedit ulterior, chiar dacă am avut promisiunea fermă că de aici înainte vom fi parteneri, am avut nenumărate alte dispute pe proiecte de hotărâri patrimoniale. Acolo unde aveam nevoie de două treimi și acolo aveam nevoie de voturi inclusiv de la partea de stânga, cei de la PSD dacă au putut să ne încurce nu s-au ferit să o facă, și ne-au încurcat”, a rememorat Ioan Popa acele vremuri.

Dar când totul se termină cu bine, satisfacția succesului este o încununare a tuturor acestor negocieri și momentele dificile sunt date uitării. De aceea, PNL Reșița mulțumește echipei de consilieri liberali din mandatul 2016-2020 pentru munca depusă, implicarea și calitatea morală de care aceștia au dat dovadă. Au demonstrat, în cei 4 ani de mandat, că au meritat susținerea noastră și a reșițenilor care le-au oferit votul. PNL Reșița a propus pentru Consiliul Local, în 2016, persoane ce n-au mai făcut politică, oameni reprezentativi pentru comunitate. Și iată că alegerea noastră s-a dovedit a fi câștigătoare!

Sursa: resita.ro

Din 2016, de când e condusă de Ioan Popa, Primăria Reşiţa a depus proiecte pentru fonduri europene care totalizează de 5 ori bugetul anual al municipiului.

Cine e Ioan Popa? Este fondatorul şi fostul patron al companiei Pangram, producătorul pastelor Monte Banato. În 2007, el a vândut 60% din acţiuni grupului italian Foodco, dar a rămas manager al companiei.

Patru ani mai târziu, Monte Banato era liderul pieţei de produse făinoase din România − potrivit revistei Forbes −, cu o cotă de aproape 20%.

În 2016, Ioan Popa, care ajunsese cel mai bogat reşiţean, a decis să candideze la primărie pe listele PNL şi a câştigat cu 35%.

Într-un interviu pentru PressOne, el spune că vrea să facă din Reșița un oraș de unde tinerii să nu mai plece şi consideră că finanțările nerambursabile din bugetul UE reprezintă singura șansă de supraviețuire a orașelor mici.

Ioan Popa − căruia localnicii îi spun Nelu Tăieţelu − a descoperit că e mai greu să fii un primar eficient decât să dezvolţi o afacere.

Din simplul motiv că, în privat, acționarii sunt interesați să obțină profit și au încredere în conducerea executivă, în timp ce, în administraţia publică, toate proiectele sunt negociate între partide.

Hotârât să urmeze exemplul altor orașe de dimensiune medie care au crescut puternic în ultimii ani, Ioan Popa spune că, „atunci când va fi mare, vrea să se facă Ilie Bolojan” (primarul municipiului Oradea).

*

− Cu ce se deosebește Reșița din 2018 de Reșița din 2016, când ați fost ales primar?

− În primul rând diferă nivelul de încredere al oamenilor, al reșițenilor în ei înșiși. Am și spus-o în ultimele luni − în glumă, bineînțeles −, în discuții cu cunoscuți: măi, orașul ăsta n-avea nevoie de un primar, avea nevoie de un psiholog!

Reșițenii, după 20 de ani de declin al orașului, au devenit extrem de pesimiști, extrem de negativiști. Parcă și-au asumat declinul ăsta, l-au luat și asupra lor personal.

Erau convinși că nu se mai poate întâmpla nimic − și asta e cel mai grav, când un om își ia asupra lui, personal, eșecul unei comunități.

Cred că cel mai important lucru pe care l-am realizat efectiv în acești doi ani a fost să retrezesc spiritul pozitiv și optimismul din oameni, pornind de la cei de jos, de la tineri, de la copii.

Am implicat câteva asociații şi fundații − Mansarda, Bike Attack − în diverse acțiuni. Au venit și au retrezit acel spirit că orașul încă există.

− În ultimii 30 de ani, Reșița a rămas fără 40% din populație…

− Cam așa ceva, de la 120.000, populația a coborât la 73.600. Am făcut un recensământ − mă rog, l-am numit barometru social, un lucru care nu s-a mai făcut în România până acum.

Împreună cu sociologul Bruno Ștefan de la Facultatea de Sociologie din București, am creat un recensământ cu 27 de întrebări prin care am vrut să aflu câți mai suntem în oraș, câți au plecat, unde au plecat, cum lucrează acolo, ce lucrează, cât câștigă, ce i-ar determina să se întoarcă.

În felul acesta am descoperit că rămăseserăm 73.000, pentru că se vehiculau diverse cifre. Eu, personal, am vrut să știu: dom’le, suntem 100.000? Suntem 50.000?

Cu ocazia asta, am aflat multe alte lucruri. De pildă, care-i venitul mediu al reșițenilor care lucrează afară și pentru câți bani s-ar întoarce. Sau ce nu le place în oraș. Astfel încât să pot lua niște decizii.

− Unde au plecat toți acești oameni?

− Reșițenii au plecat în special în Austria și în Germania, iar mulţi dintre ei îngrijesc persoane vârstnice.

Ca să fac o paranteză, statul austriac a luat o decizie foarte inteligentă. Ca să reducă presiunea pe sistemul social, a creat niște facilități familiilor și le-a zis așa: dacă vă luați voi bătrâni în întreținere, noi vă facem niște reduceri la impozitele pe care le plătiți şi, în felul ăsta, mai puneți niște bani de la voi, mai ajutăm noi și îi țineți acasă.

Foarte mulți au marșat pe acest sistem, pentru că, având deduceri mari din impozite, aparținătorii și-au permis să dea 1.000 − 1.200 de euro unui român. Şi așa se reduce presiunea de pe casele de bătrâni.

Noi avem cam 7.000 de persoane care lucrează în acest domeniu în Austria, part time, o lună − o lună. Dar, muncind așa, venitul lor mediu ponderat este de 500 de euro/lună.

Asta înseamnă că, dacă aici ar câștiga 450-500 de euro, sunt bani pentru care s-ar întoarce acasă.

„Am transmis un mesaj foarte simplu: suntem prea mulți în Primărie, o parte va trebui să plecăm. Şi, din 900 de oameni, au plecat 200 în 2 ani. Am adus de-afară 15-20 de oameni care să scrie proiecte pentru fonduri europene. Am scris peste 40 de proiecte”.

− Și ceilalţi oameni din ce trăiesc, după ce a colapsat industria locală?

− Cele două fabrici mari care existau în Reșița n-au închis de pe o zi pe alta. Au coborât gradual numărul de angajați, de la 11.000 la 9.000. De la 9.000 la 7.000, și așa mai departe.

O parte dintre aceşti oameni disponibilizați au făcut procesul invers industrializării din anii ’80, pentru că ei veneau de undeva. Ori veniseră din ruralul apropiat Reșiței, ori din alte județe.

O parte s-au întors către casele de unde plecaseră. O altă parte au plecat către Timișoara, alții către Occident.

Eu nu-mi propun să duc populația înapoi la 120.000 de locuitori, departe de mine gândul ăsta. Nu sunt, și subliniez, nu sunt absolut deloc de acord cu colegii mei primari din Timișoara, Arad sau Oradea în ceea ce privește această dorință nebunească de expansiune.

Eu o găsesc o stupizenie. Nu mi se pare deloc normală. Nu văd de unde challenge-ul ăsta ca Timișoara sau Clujul sau Oradea să crească mai mare, mai mare…

La un moment dat, dacă această creștere se întâmplă decalat de infrastructura pe care o pui la dispoziție, creezi probleme mari cetățenilor care-s băștinași, celor vechi.

Colegului meu Nicolae Robu i-am dat exemplul München-ului, unde metrul păstrat de construcție este 15.000 de euro. Și un dezvoltator imobiliar o să spună: Wow, mergem la München și facem apartamente, dezvoltăm Pipera acolo.

Ei bine, nu poate s-o facă, pentru că nu li se dau aprobări să facă construcții. De ce? Pentru că administrația publică din München își protejează propriii cetățeni.

Dacă s-ar ridica rapid blocuri de jur împrejurul Münchenului, s-ar prăbuși prețul imobiliarelor, iar ei n-au interesul să aducă cu orice preț populație în oraș.

Ca să mă întorc: ce îmi doresc eu este să reintroduc un pic de sânge în oraș, să pun orașul din nou pe o ușoară creștere, după care vreau să-l aranjez din punct de vedere al calității vieții. Vreau ca noi, cei care suntem acum în Reșița, să trăim bine.

− Ce ați găsit la Primărie în 2016?

− Am găsit ceea ce se aștepta orice om venit din mediul privat. Imobilism, oameni plafonați, care nu beneficiau de training-uri, de teambuilding-uri, de metode de management modern.

Și am transmis un mesaj foarte simplu: suntem prea mulți în Primărie, o parte va trebui să plecăm. Și, din 900 de oameni, câți erau acolo − cu tot cu servicii, bineînțeles −, au plecat 200 în 2 ani.

Cei care au rămas va trebui să fie competitivi și competenți. Și am început să lucrăm. Am adus de-afară 15-20 de oameni care să scrie proiecte pentru fonduri europene. Aveam un birou cu 2 oameni, acum sunt 12.

Am scris peste 40 de proiecte cu fonduri europene, iar acum, în ultimul an, mi-am adus ingineri la partea de investiții, pentru că urmează să implementăm proiectele câștigate și voi avea nevoie de oameni care să coordoneze toate aceste lucrări și să le verifice.

− Câte dintre proiectele pe care le-ați depus sunt și finanțate?

− Vă spuneam că am depus circa 40 de proiecte. Am semnat contracte pe vreo 6-7. Majoritatea sunt în evaluări, dar se află în faze în care ne dau convingerea că vom semna cel puțin jumătate dintre ele.

− Despre ce sume este vorba?

− Păi, să vă explic simplu. Valoarea totală a proiectelor depuse însumează 120-130 de milioane de euro. Dacă adăugăm PNDL-urile (fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală − n.r.) pe care le-am obținut, ne ducem undeva la 150 de milioane de euro.

Bugetul de investiții al Reșiței este de circa 3 milioane de euro pe an. Cu alte cuvinte, dacă ar trebui să facem singuri ceea ce vom face cu bani europeni, ne-ar trebui 50 de ani.

Ceea ce facem este unica noastră șansă. Astăzi, un oraș sărac, un oraș cu un buget foarte redus nu are altă soluție decât atragerea de fonduri.

− Faceți administrație publică locală de doi ani. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele legi care ar trebui revizuite pentru a oferi puterii locale șansa de a fi mai dinamică și de a răspunde mai repede nevoilor comunității?

− Cred că ar trebui să se facă regionalizarea. Spre exemplu, acum avem un proiect împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin și cu Primăria Văliug, să facem telegondolă, pârtie de schi şi instalații de deszăpezire.

Suntem la poalele Semenicului și dezvoltarea turismului alpin de iarnă și de vară ne-ar aduce un beneficiu extrem de important.

Dar noi acţionăm, practic, în afara UAT-ului nostru (Unitate Administrativ-Teritorială − n.r.). Şi doar prin această colaborare cu Consiliul Județean am reușit să ne asumăm studiul de fezabilitate.

Trebuie să ținem cont că Văliugul are 600 de locuitori, şi mai este Gărâna, unde-i festivalul de jazz, care are 86 de locuitori, propria Primărie și propriul Consiliu Local.

În mod normal, așa ceva este inacceptabil. Aceste entități ar trebui să intre într-o zonă metropolitană, o zonă adiacentă unui oraș mare, mai cu seamă că ei nu au capacitatea administrativă să depună proiecte. Au un primar, un secretar, un contabil și un portar.

Și mai cred că, pentru exercițiul bugetar 2021-2027, Ministerul Fondurilor Europene ar trebui să reglementeze cumva posibilitatea de asociere a mai multor UAT-uri care să poată depune proiecte de infrastructură mari.

Există calea ferată Anina-Oravița, care e cea mai veche cale ferată montană din Europa de Est,  pe care am putea să o punem în valoare, şi să facem, prin Bocşa, o legătură cu Timișoara. Dar n-o putem face fără să ne asociem, și nu există cadru legal pentru asta.

− Ați spus că una dintre problemele Reșiței este existența, chiar în centrul orașului, a unei zone industriale părăsite. Cum poate fi reconfigurată şi integrată?

− Reșița e un oraș pe o vale. Are un oraș vechi, industrial, și orașul nou; exact între ele e cel mai mare perimetru brownfield , care are 60 de hectare și care e o zonă industrială abandonată.

Ar putea fi constituit într-un nou centru al orașului, iar noi ne-am propus să facem acolo un centru comercial, un mall − fiindcă ne trebuie un astfel de punct de atracție, și un Aqua land − pentru că am vrea să se întâmple ceva și în interiorul orașului, nu doar activitatea turistică din zona alpină.

La acest macro-proiect lucrăm împreună cu Vitamin A, cei care au făcut PUG-ul Timișoarei, cu Mircea Enache, un arhitect care trăiește la Washington de 30 de ani și care ne-a flancat în acest masterplan, precum și cu Igloo din București.

Am adunat trei entități care au fost dispuse să vină să ne creioneze dezvoltarea acestei zone.

− Cum vede un CEO al unei companii private felul în care se cheltuie banii în sectorul public în România?

− Vreau să vă spun că bugetul anual al Reșiței este similar cu bugetul companiei pe care am creat-o și pe care am crescut-o, circa 30 de milioane de euro.

Din acest punct de vedere, n-a fost o noutate pentru mine să gestionez un buget similar, dar s-au dus foarte mulți bani pe claxon și prea puțini pe accelerație.

În interiorul Primăriei am făcut o epurare masivă. În plus, am tăiat din ajutoarele sociale. Aveam 560 de asistați sociali. Acum avem 125 și tendința este să ajungem la zero.

I-am luat și i-am dus de mânuţă la agenți economici. Fiindcă, la întrebarea „de ce nu lucrezi”, oamenii răspundeau − „că nu este de lucru”.

Ok, i-am dus la firme de croitorie, la ce-am găsit. Dacă au refuzat sistematic un loc de muncă, le-am tăiat ajutorul social.

Bugetele sunt aceleași, la stat și la privat. Am pus fiecare direcție şi fiecare serviciu să-și bugeteze anul viitor.

Aceste estimări de costuri se făceau empiric, adică directorul economic al Primăriei știa cam ce trebuia să se întâmple, dar nu confrunta bugetul cu oamenii din instituție.

Eu am pus să se construiască invers bugetul, de jos în sus, și funcționează. Deja e al treilea an.

„Să ne gândim că statul român conduce o mașină care merge pe autostradă. Ei, statul român e atât de imbecil astăzi, încât trage de volan tare stânga și intră în parapetul din stânga, dup-aia în parapetul din dreapta, și numai așa merge”.

− Dar simțiți că statul cheltuie ca și când n-ar fi vorba de banii lui, fără discernământ?

− Evident, aici sunt multe lucruri de spus. Nu vreau să intru în detalii foarte adânc. Dar statul are niște măsuri discreționare care, cum să zic…?

Să ne gândim că avem o mașină și mergem pe autostradă, da? Și tu ții volanul ușor, stânga-dreapta, să nu ieși din banda ta.

Ei bine, statul român e atât de imbecil astăzi, încât trage de volan tare stânga şi intră în parapetul din stânga, dup-aia în parapetul din dreapta, și numai așa merge.

De exemplu, dacă impozitul pe venit era de 16% până deunăzi, au făcut un gest mărinimos şi l-au coborât la 10%, dar noi, primăriile, aveam o cotă de 41% din acest venit.

Erau bani care veneau la noi. Când au tăiat de la 16% la 10%, au tăiat, de fapt, o treime din banii care ni se cuveneau. O treime! Și ne-au dat în plus de la 41% la 43%. Adică au tăiat 30% și ne-au dat înapoi 5%.

Pentru Reșița, asta a însemnat vreo 3 milioane de euro anul ăsta. În momentul în care afectezi bugetul unei comunități în forma asta masivă, înseamnă că trebuie să fii decerebrat sau nebun. Cam asta face statul român astăzi.

Dar să vă spun ceva: în 1998, ca să cumpăr primele două linii industriale de paste, am luat un credit de 600.000 de mărci germane, iar inflația în România era de 123% − vă rog să verificați.

Nu ca astăzi, când inflația e 2, 3, 4%! Deci, antreprenorii sunt oameni care se mișcă în tot felul de ape, tulburi sau limpezi, dar mie-mi place jucăria asta.

− Vă place riscul…

− Îmi place.

− De-asta ați intrat în politică?

− Eu zic că am intrat în administrație. Nu sunt un politician și nu voi fi niciodată. Am mai făcut o promisiune: voi fi primar două mandate, 8 ani − repar orașul și plec acasă.

Atât le-am promis copiilor mei că stau. Nu vreau să-i las mai mult să-mi simtă lipsa.

*

Ioan Popa prezintă situaţia Reşiţei la conferinţa Urban Talks de la Timişoara:

Sursa: pressone.ro

„După patru ani de Primărie, iată că am reușit să ajungem la o înțelegere cu firma care a concesionat platoul Secu, vorbim de Tesseract, dacă nu mă înșel, dânșii au concesionat platoul Secu, de circa 7 hectare cu obligația de a face investiții de 1 milion de euro acolo. Eu când am venit la Primărie am găsit lucrurile poticnite, erau contracte de prin 2014, am încercat să mediez elegant cu firma să-și reducă suprafața concesionată pentru că nu reușea să facă investiția pe care și-a asumat-o, nu am reușit, drept dovadă că de atunci au trecut trei ani și după trei ani am ajuns să facem ceea ce mi-am dorit de la început. Adică am făcut o mediere, i-am redus suprafața de la 57.000 de metri pătrați la 7.000 de metri pătrați, Primăria Reșița a rămas cu 46-47 de mii, practic am reintrat în posesia Platoului Secu“, spunea edilul Reşiţei.

De ce se bucură primarul pentru asta şi de ce a vrut să afle şi reşiţenii? Pentru că în discuțiile cu ADR Vest pe următorul ciclu de finanțare, 2021-2027, Regiunea 5 Vest va avea alocate circa 500 de milioane de euro pe turism. „Deci pandemia a retrezit un pic în mentalul european ideea de a se investi în turism ca să nu mai facem deplasări pe distanțe foarte lungi. În consecință, noi o să facem apă și canal la Secu, pentru că acum nu este apă și canalizare la Secu, SF-ul este deja făcut, este pregătit de depunere la ADR, pe cei 9 kilometri de la Lend până la Secu vom duce apă din oraș, clorurată, tratată, și vom aduce canalizarea înspre oraș, și după ce închidem, intenționăm să facem un trotuar și pistă de biciclete pe deasupra acestor facilități, evident nemaifiind nevoiți să folosim drumul rutier și gândim un proiect de dezvoltare a zonei platoului Secu“, a spus Nelu Popa.

Edilul Reşiţei a propus și o dezbatere publică ca să afle ce și-ar dori reșițenii. „Eu aș face un punct asemenea jazz-ului de la Gărâna, aș face o scenă mare cu un amfiteatru în aer liber, cu loc unde să se poată servi masa și să facem festivaluri de muzică populară. Avem Ansamblul Bârzava care se poate constitui într-o coloană vertebrală și cu oamenii care gestionează ansamblul să facem în fiecare an unul sau două festivaluri de notorietate în România pe partea de folclor. Terenul a fost al unei firme a familiei Bulboacă, una peste alta e important că am reușit după trei ani și jumătate să ne înțelegem și să eliberăm locul acela ca să putem investi în el, noi nu puteam să facem fonduri europene, nimic… Ei rămân cu o bucată de la drumul care coboară spre debarcader, spre pontoane, de la drum în stânga îi rămâne lui și de la drum în dreapta ne rămâne nouă. Terasa aia din dreapta poate să și-o ia, n-am nicio problemă, important pentru noi era să ne eliberăm platoul. Acolo mai sus era hotelul Splendid al OJT-ului, mai erau Pietricica, Șura Ortacilor, Constructorul, erau o grămadă de facilități de turism, toate țineau de OJT“, a mai adăugat Nelu Popa.

Sursa: caon.ro

„La deponeu am găsit nişte amărâţi care încercau să facă un alt bazin de levigat în locul celui care a fost ridicat de ape. Nimeni nu ştie ce se întâmplă acolo. Fac un alt bazin identic, cred că sunt cretini, deci cred că sunt cretini şi îmi asum, pentru că eu le-am spus atunci când bazinul s-a ridicat, împins de pânza freatică că trebuie să facă două foraje orizontale şi să drenaţi apa care vine din subteran“, a spus Popa.

Primăria Reşiţa plăteşte aproximativ un milion de lei pe an pentru a duce gunoiul la Oradea, cetăţenii municipiului producând circa 1.700-1.800 de tone de gunoi pe lună.

Sursa: argument.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest şi Primăria Municipiului Reşiţa au semnat astăzi, 10 iulie 2019, contractul de finanţare pentru „Modernizarea transportului public electric şi amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reşiţa – faza 1”, proiect în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. “Vreau să spun că acest proiect este parte dintr-un complex mai mare de măsuri, în planul de mobilitate, pe care primăria l-a luat pentru a revitaliza transportul public în comun şi nu în ultimul rând cred că este un foarte important factor care creşte calitatea vieţii în oraş. Acest sistem de transport este coloana vertebrală a oraşului şi nu întâmplător, după 30 de ani după ce a fost inaugurat tramvaiul se vine cu un alt sistem modern care va pune în valoare acest tip de mijloc de transport”, ne-a declarat Sorin Maxim, directorul ADR Vest.

77 de milioane de euro, finanţări pentru reintroducerea tramvaiului

În total întregul plan de mobilitate cuprinde patru proiecte finanţate din fonduri europene, unul semnat astăzi, restul în perioada următoare, care au valoarea de 40 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii, plus încă 17 milioane de euro, pentru dotări, echipamente, o staţie intermodală, autobuze electrice, plus 20 de milioane pentru tramvaie.

Reprezentanţii ADR Veste arată că va fi implementat un pachet integrat de investiţii în mobilitatea urbană, prin reintroducerea transportului public nemotorizat cu tramvaiul la Reşiţa, realizarea infrastructurii aferente de rulare, modernizarea staţiilor de transport, a spaţiilor publice, a zonelor pietonale şi a celor verzi – linie cale de tramvai înierbată, amenajarea depoului, cu hala de garare, spaţii administrative şi de mentenanţă/ reparaţii etc. Ţinta proiectului este reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi creşterea calităţii vieţii în municipiul Reşiţa.

Vor rezulta 3,7 km cale dublă de rulare pentru tramvai modernizată, un depou reabilitat şi extins (cu o hală pentru reparaţii şi ateliere având o suprafaţă construită totală de 1.965 mp, hală pentru vopsitorie şi spălătorie – 478,50 mp şi hală pentru gararea tramvaielor – 2.400,05 mp), 7 staţii de transport public construite/ modernizate/ reabilitate, 27.143 mp platformă cale de rulare tramvai modernizată şi 21.047 mp de spaţiu verde – înierbarea liniei cale.

De asemenea, proiectul prevede reabilitarea şi modernizarea suprastructurii Podului Triaj, utilizat de tramvaie, în lungime de 228 metri.Traseul pe care se vor realiza intervenţiile este: Bd. Republicii – Calea Caransebeşului – Calea Timişoarei, până la intrarea pe Bd. Revoluţia din Decembrie. Investiţia va acoperi şi parte din Aleea Crizantemelor, precum şi terenul depoului de tramvaie, situat pe Bd. Republicii.

Proiectul este complementar cu alte proiecte depuse spre finanţare în cadrul Regio-POR 2014-2020, şi anume: „Modernizarea transportului public electric şi amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reşiţa – faza 2”, respectiv „Achiziţie de mijloace de transport public – tramvaie electrice”, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Sursa: adevarul.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest și Primăria Municipiului Reșița au semnat contractul de finanțare pentru „Modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reșița – faza 1”, un proiect în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. Prin intermediul acestuia se dorește implementarea unui pachet integrat de investiții în mobilitatea urbană, prin reintroducerea transportului public nemotorizat cu tramvaiul la Reșița, realizarea infrastructurii aferente de rulare, modernizarea stațiilor de transport, a spațiilor publice, a zonelor pietonale și a celor verzi – linie cale de tramvai înierbată, amenajarea depoului, cu hala de garare, spații administrative și de mentenanță/ reparații.

Cu aceşti bani se vor moderniza 3,7 km cale dublă de rulare pentru tramvai, un depou va fi reabilitat și extins (cu o hală pentru reparații și ateliere având o suprafață construită totală de 1.965 mp, hală pentru vopsitorie și spălătorie – 478,50 mp și hală pentru gararea tramvaielor – 2.400,05 mp), se vor construi, moderniza sau reabilita 7 staţii de transport public, 27.143 mp platformă cale de rulare tramvai vor fi modernizate și, totodată, va avea loc înierbarea pentru 21.047 mp de spațiu verde – înierbarea liniei cale. De asemenea, proiectul prevede reabilitarea și modernizarea suprastructurii Podului Triaj, utilizat de tramvaie, în lungime de 228 metri.

We cannot display this galleryTraseul pe care se vor realiza intervențiile este: Bd. Republicii – Calea Caransebeșului – Calea Timișoarei, până la intrarea pe Bd. Revoluția din Decembrie. Investiția va acoperi și parte din Aleea Crizantemelor, precum și terenul depoului de tramvaie, situat pe Bd. Republicii.

Proiectul este complementar cu alte proiecte depuse spre finanțare în cadrul Regio-POR 2014-2020, și anume: „Modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reșița – faza 2”, respectiv „Achiziție de mijloace de transport public – tramvaie electrice”, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

Valoarea totală a proiectului este de 94.846.694,01 lei, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 89.658.234,49 lei. Perioada de implementare este de 53 de luni. Proiectul beneficiază de finanțare prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020, Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de Investiții 4e, Obiectivul Specific 4.1 – Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

Sursa: deBanat.ro

Astfel de imagini nu au mai fost văzute în Reşiţa din 2011. Autorităţile promit, însă, că, în acest an, se apucă de refacerea liniilor de tramvai pentru ca apoi reşiţenii să se poată plimba cu acest mijloc de transport de la un capăt la altul al municipiului de pe Bârzava.

“Era un mijloc de locomoție, oamenii își făceau treaba, așteptăm să punem tramvaiul. Un obiectiv la care s-a lucrat 200 de ani, așa că dacă încep acum nu pot să îl termine într-o legistratură, dar e bine.”
“Circulația se decongestionează, se circulă mai lejer. Vă mai aduceți aminte cum era acum 8 ani? Era aglomerat, tramvaiele cum erau, sperăm să fie mai bine.”
“Decât să rămână liniile astea în stradă, mai bine să bage tramvaiul. Ați prins și tramvaiul înainte? Da, era mai bine că circula mult mai des decât circulă autobuzele de astăzi.”
Pentru început, cei aproape 20 de kilometri de linie vor fi refăcuţi cu bani europeni, 20 de milioane de euro.
“Vorbim de două proiecte de 20 de milioane. Suma totală de 40 de milioane înseamnă să reabilităm linia de tramvai, calea de rulare de la Kaufland la Muncitoresc, 18 km pe dublu sens, 9 kilometri pe sens. Lucru care cuprinde inclusiv modernizarea infrastructurii stardale, șoșeaua, cele două benzi de circulație, piste de biciclete, trotuare. Mai cuprinde cele două stații de redresare, depoul cu șase linii de garare cu spălătorie, întreținere, vopsitorie, tot ceea ce presupune un proiect funcțional de tramvaie într-un oraș civiliazat”, spune Ioan Popa – primarul Reșitei

Apoi vor sosi 13 tramvaie, cu cel puţin 92 de locuri fiecare şi comandă dublă. Valoarea unei singure garnituri este estimată la două milioane de euro bucata. Licitaţia a fost demarată de Ministerul Dezvoltării, iar banii urmează să vină prin Programul Operaţional Regional. În Reşiţa, tramvaiele au circulat încă din anii ’80. Primele garnituri au fost cele produse la Timişoara, Timiş2, ulterior au fost casate după ce administraţia a reuşit să aducă tramvaie din Germania.
Din cauza infrastructurii deficitare, autorităţile au sistat transportul cu tramvaiul în urmă cu opt ani.

Sursa: digi24.ro